Paris e un oras in continua evolutie. Urmele trecutului istoric medieval sunt rare, dar in pofida modificarilor si renovarilor succesive, persista. Catedrala Notre-Dame cunoaste modificari semnificative in secolul XIX sub bagheta arhitectului Violet-le-Duc si a viziunii sale romantice asupra Evului Mediu. Louvre, fortareata medievala, e transformat in palat in perioada medievala de catre Charles V in timp ce palatul de la Cité devine din resedinta regala, palat de justitie. Vechea abatie Sainte-Genevieve a disparut lasand ca singur martor al existentei sale turnul Clovis, in curtea liceului Henri IV. Turnul Jean-sans-Peur e singurul vestigiu al resedintei pariziene a ducilor de Bourgone.

Proiectul e inaugurat de un rege in doliu. Patru dintre ‘mignons’ favoriti ai lui Henri III mor in duel. Un alt Henri termina constructia celui mai modern pod peste Sena. Primul pe care nu sunt case. Parizienii au in sfarsit o perspectiva asupra fluviului. Pe laterala sunt amenajate nise pentru negustori.

Podul va deveni rapid locul de promenada preferat al Parisului. Vanzatori ambulanti, saltimbaci, muzicanti, comedianti, ursari si alti proprietari de animale rare atrag o fauna numeroasa unde se amesteca oameni din popor, aristocrati si burghezi impreuna cu hoti,escroci si alti banditi. Spada iese usor din teaca si infruntarile sunt frecvente. Cyrano de Bergerac, scriitor de talent si spadasin renumit, intr-un moment de visare e surprins de maimuta imbracata in spadasin a unui artist de strada. Fara sa ezite scriitorul infige sabia in surprinzatorul adversar lasandu-l pe amaratul de artist fara paine.

Statuia lui Henri IV priveste catre Place Dauphine dominand varful insulei. Un squar ocupa fosta insula unde au fost arsi capeteniile cavalerilor templieri sub privirile avidului rege Philippe le Bel. Insula va fii incorpotata la Ile de la Cité. Podul-Nou e astazi cel mai vechi din  cele 37 de poduri care traverseaza Sena.

Prima incinta de fortificatii se situa pe Ile de la Cité si dateaza din antichitate. In secolul XIII, Philippe Auguste inconjoara orasul cu ziduri de aparare impresionante. Charles V o extinde pe Rive droite pentru a include un spatiu urban in dezvoltare. Mai tarziu, inutile militar, o parte din ziduri sunt reconvertite in bulevard de catre Louis XIV.

Philippe Auguste fortifica Parisul cu un zid de aparare lung de 5 kilometri , protejat de 77 de turnuri, inalt de 9 metri si lat de trei. Partea cea mai bine conservata din incinta medievala se situeaza in arondimentul 4. In stanga Senei, zidul cuprindea Sainte-Genevieve si incorpora terenuri neurbanizate. Fortificatia medievala devine inutila datorita dezvoltarii artileriei. In unele locuri, zidul serveste ca suport pentru noi constructii . Astfel urmele vechii incinte se regasesc presarate de-a lungul diferitelor imobile. Buticuri, parcare subterana, proprietati particulare sau institutionale sunt locurile improbabile ale ultimele urme din fortificatia militara medievala.

In Evul Mediu era resedinta episcopilor de Sens. Astazi, in interiorul sau e instalata Biblioteca istorica a orasului Paris.

Arhiepiscopia de Sense, careia Paris ii era subordonat religios, foloseste un vechi hotel particular ca si resedinta. In secolul 15 este construit actualul Hotel de Sens, rezidenta particulara protejata de turnuri de unghi si meurtriere.

In 1600 e resedinta reginei Margot si a martorul comportamentului sau scandalos. Sora lui Henri III accepta divortul in schimbul unei rente generoase si a posibilitatii de a reveni la Paris. La 50 de ani, Margot e obeza si obosita insa la fel de focoasa. Ajunge la Hotel de Sens insotita de favoritul sau, un tinerel de 20 de primaveri. Pe cand coborau din caleasca, fostul amant, la fel de tanar ca si actualul, il injunghie din gelozie pe cel ce-i luase locul. Furioasa regina cere o pedeapsa exemplara pentru vinovat care va fii executat in fata resedintei temporare a fostei regine.

Poarta numele ducelui de Bourgogne pnetru care e construit.

Este unicul exemplu de arhitectura militara medievala. Altadata, aici se gasea resedinta ducilor de Bourgogne, lipita de zidul de aparare constuit de Philippe Auguste. Conflictul  care opune familiile Bourgogne si Armagnac culmineaza cu asasinarea miseleasca a lui Philippe d’Orleans la ordinul ducelui de Bourgogne, Jean sans Peur. Regatul basculeaza in razboi civil intre partizanii celor 2 familii. Jean care nu era chiar fara frica isi construieste un turn fortificat in care doarme.

E ultimul vestigiu al bisericii Saint-Jacques de la Boucherie.

Corporatia macelarilor isi dezvolta activitatile in vecinatatea Senei unde era instalata « la Grande boucherie » (marea macelarie). Animalele erau aduse si sacrificate in cladirea special amenajata. Macelarii aveau ca parohie biserica Saint-Jacques zisa « de la Boucherie ». Ei aveau dreptul de a fii ingropati in biserica. Din pricina numeroaselor inmormantari, locul devine neincapator. Mirosul care emana e insuportabil, obligand autoritatile sa interzica inhumarile in 1762.

La revolutie, biserica intra in proprietatea statului. Edificiul e achizitionat in 1797 si demolat pentru recuperarea materialelor de constructie. Turnul e singura parte care supravietuieste. O vreme e utilizat pentru fabricarea plumbilor de vanatoare. In 1853 e cumparat de administratia orasului care il restaureaza si creaza un parc in jur.